marți, 21 ianuarie 2014

Am sperat....



"Am incercat sa schimb lumea dar am obosit destul de repede".

     Ma nemultumeste ce traiesc! Ma pierd adanc in rutina, ma gandesc ca am atatea probleme, ma gandesc ca nimeni nu ma intelege, incerc sa gasesc solutia salvatoare ca intregul curs al vietii mele sa se modifice! Vreau o minune!Acum cateva zile stiam ca te vreau langa mine , azi nu te mai vreau. Am invatat multe ,dar  nu suficient.Am iubit, am visat, am plans, am sperat la o zi mai buna, am castigat, am pierdut, am luptat,am incercat sa zambesc si sa merg mai departe.
Dar in spatele unui zambet se ascund multe.Uneori un zambet e atat de mare incat tremuratul inimii si inimaginabila durere reusesc sa stea chitite in spatele lui , oricat de mari ar fii ele. Puterea de  a poza intr-un om, aparent fara nici o problema paleste intre peretii camerei mele.Fiecare colt al casei e patat cu amintiri mereu vii cu omul care m-a mintit privindu-ma in ochi.
Azi in sufletul meu e liniste, prea multa liniste, goliciune, singuratate.
Ai gresit condamnandu-ma la suferinta si intr-o zi vei stii si tu asta.
Mulţi dintre noi vor descoperi că obstacolul cel mai mare în calea fericirii îl reprezintă relaţiile noastre cu ceilalţi, mai ales relaţiile intime.
 Am devenit insensibila!Ma exteriorizez doar prin tacere si daca ai fii langa mine ,tacerea mea te-ar enerva!!! Sti ca atunci cand taceam aveam ceva pe suflet si ochii mi se umpleau de lacrimi cand ma intrebai ce am patit!!!!!!!De parca ti-ar fi pasat?
Ma simt goala, ma simt ca un peste pe uscat sau ma simt ca o caprioara intr-o padure intunecata plina de sacali…
Si acum ma intreb ......oare sufletul pereche exista doar in cartile prafuite?




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu