duminică, 21 august 2011

Candva erai totul..acum esti nimic!





Mi-e greu, stii asta?
Nebunia iar ma rupe, si ma trezesc din nou in colivia asta in care m-ai inchis...vreau sa zbor de aici, dar cum? Si cand privesc in sus, intr-un colt de cer tot ce vad e '' daca vrei sa scapi de aici UITA TOT!!''

Si am vrut sa plec.. imi era dor de soare... dar m-ai inchis aici, mi-ai aratat ca n-am unde sa plec, m-ai facut sa cred ca aici e locul meu... macar de mi-ai fi spus sa raman pentru ca ai nevoie de cineva acolo... si eu te priveam si imi era de ajuns sa inteleg ca nu pot sa plec asa...
Dar tu de ce poti?De ce poti sa pleci si sa te intorci cand vrei? Si de ce de fiecare data te intorci tot mai rece? De ce te intorci doar sa nu-mi dai voie sa merg mai departe?
Tu nu o sa te schimbi niciodata si nu faci decat sa-mi reprosezi mie ca nu stiu ce inseamna sa-ti pese......si nu-i asa...si daca e asa.. de la tine am invatat asta.

Dar gata, s-a terminat! Chiar plec, am gasit puterea sa merg mai departe, e sansa mea si n-o voi rata pentru ca vreau sa fiu fericita din nou, si sper sa reusesc!
.....cu toate astea n-o sa te uit, o sa te tin minte.



























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu